Posts Tagged ‘Habibi’

30
Jan

Se poate?

   Posted by: Chibreta   in d`ale mele

Se poate sa te indragostesti de persoana pe care o iubesti deja? Nu, reformulez. Sa te indragostesti si mai mult de persoana pe care o iubesti cel mai mult.. ?

Se poate. Am simtit asta dimineata. E genul ala de senzatie cand incet pe buze apare un zambet iar in piept inima parca incepe sa sufere de aritmie si toti neuronii se interconecteaza si impulsurile electrice declansate de sinapse scot luminite dragute ici si colo, iar sangele, sangele se joaca prin vene, gonind mai tare, mai incet.. Apoi stomacul. Stomacul parca ar fi o zebra care isi unduieste dungile dupa ritmurile unei melodii orientale semanand cu valurile nervoase de pe fusta unei dansatoare de flamenco.Sau cu valurile nervoase lovite de stancile unui tarm.

Muschii devin din ce in ce slabi ca niste panze vechi, putrezite, care isi desira atele la simpla atingere a unei maini..Pielea. Pielea acum arata ca o piele de gaina. O gaina care a stat in ploaie si e speriata ca nu si-a gasit puii..

Ochii parca s-au scuitcircuitat. Nu mai afiseaza decat o singura imagine. Si nasol parca la fel..simte peste tot in jur acelasi miros. Si nu unul oarecare.

Sunt indragostita si ador asta..

27
Jan

Sesiune artistica: Parfum de gene in apus

   Posted by: Chibreta   in d`ale mele

27
Jan

Duminica cu caramel

   Posted by: Chibreta   in d`ale mele

N-a inceput bine, dar s-a terminat bine.

Am mers iar pe bloc cu Habibi. Da, cu tot cu ciocolata, si suc, si de data asta am avut si camera foto. Am stat si am vorbit pana am ragusit. Apoi am mers la mine si i-am facut lui si mamei clatite cu ciocolata.

Urmeaza pozee..

18
Jan

Sesiune artistica: LOVEste-ma cu cotul

   Posted by: Chibreta   in d`ale mele

2
Jan

La multi ani 2008

   Posted by: Chibreta   in d`ale mele

Abia acum apuc si eu sa va urez La multi ani!.  Sper ca ati prins cumpana dintre ani fericiti si sanatosi, si ca v-ati gandit la cei dragi.

Eu am uitat sa imi pun bani prin buzunare, dar n-a mai avut importanta pentru ca oricum banii sunt ultimul lucru de pe lumea asta la care ma gandesc. L-am avut pe Habibi langa mine si asta a contat cel mai mult.

Am facut petrecerea cu mai multi colegi, am baut, am mancat, am dansat de imi tremurau picioarele, la 00:00 am mers sus pe bloc sa vedem artificiile apoi am continuat iar petrecerea pana au cam lesinat toti de somn. Dimineata erau toti aliniati pe canapele si se uitau la desene animate. Nu numai ca erau toti dulci si simpatici, dar atmosfera era asa calda.  Apoi am ajutat toti la curatenie si usurel ne-am dus spre casutele lor.

Am dormit de pe la pranz pana seara la 18:00 . De la 20:00 am mai atipit un pic pana m-a trezit telefonul. La 2:00 am adormit iar pana azi dimineata la 10:30 cand am zis sa ma trezesc.Am uitat ce am facut imediat dupa dar cert e ca am mai deschis a 2a oara ochii si cand m-am uitat la ceas era 11:30.  Sunt odihnita dar parca tot as mai dormi.

2008 m-a gasit cu cel pe care il iubesc langa mine, cu 300 de posturi si 1000 de comentarii. Cu amintiri si teluri noi de atins. M-a gasit fericita si impacata cu mine si ce e in jurul meu.

Va doresc sa fiti mai buni si ingaduitori, sa iubiti din tot sufletul si sa fiti fericiti.

31
Dec

Au revoir 2007!

   Posted by: Chibreta   in d`ale mele

Pentru mine a fost un an incarcat, cu bune si cu rele. Este al doilea an pe care il petrec fara o persoana apropiata mie si familiei. In preajma Craciunului s-a implinit 1 an de cand s-a stins din viata. Lipsa lui s-a simtit, fara indoiala si Craciunul acesta.

2007 a insemnat pentru mine realizari dar si esecuri, atat pe plan emotional cat si social. Am rupt prietenii dar mi-am facut altele noi. Am plans dar am si ras, si acum cand ma gandesc la tot ce s-a intamplat nu regret nimic.

In 2007 am reusit sa ma schimb, sa incerc sa fiu mai buna, sa invat sa-mi exteriorizez sentimentele, si am debutat prin acest blog. Chibreta a luat nastere undeva pe la sfarsitul lunii august. Va intrebati probabil ce inseamna “Chibreta”. Este pur si simplu o anagrama a cuvantului “Bricheta”. Bricheta pentru ca vara trecuta am fost poreclita ” caloriferu’ ” sau ” teracota” si pentru ca inainte eram cunoscuta drept ” Vrajitoarea” pe internet si m-am hotarat sa ma rup de aceasta persoana a trecutului, am ales sa-mi schimb si nicknameul. Deasemenea, am ales Chibreta, pentru ca pe vremea cand fumam, in loc de bricheta spuneam chibreta ( si acum spun asa).

Am dorit sa fie un blog personal, ganduri ale mele, proiectii ale acestora. La inceput mi s-a parut atat de greu sa scriu pe un blog. Nu cunoasteam pe nimeni ( in afara de RaPeRbOy) , ma gandeam cum Doamne iarta-ma sa stiu eu ce ma doare pe mine intr-o pagina virtuala, si sa ma citeasca cine? Am avut mari probleme cu subiectivitatea la inceput. Pe parcurs m-am obisnuit.

Am fost apreciata pentru stilul meu ( nici acum nu stiu care e ala) si pentru povestile mele. Am sa va spun acum cateva secrete. Nu pot sa scriu la comanda si nici atunci cand trebuie neaparat sa mai scriu pe blog si ma gandesc hai sa inventez o poveste. NU merge asa treaba. Ideile de povesti imi vin brusc si se leaga de anumite sentimente ale mele sau trairi sau de ce anume vad in jurul meu. Ideilea astea ma bombardeaza asa, intai simt ce simt personajele mele, vad filmul in fata ochilor, imi notez repede pe o hartie sau pe mobil cateva cuvinte cheie ale ideilor ca sa nu le uit si cand ajung acasa si ma simt pregatita ma apuc de scris. In momentul in care am tastat prima idee, intru ca intr-un fel de transa ( nu sunt nebuna) si nu ma pot gandi la nimic altceva, decat la evolutia povestioarei. Ce e ciudat este ca la ora de romana cand ma asculta iau 10 ( in caz ca am citit ce aveam de citit) insa in eseuri si teze si lucrari iau 8-9. E pur si simplu o ciudatenie ce fac eu aici pe blog.

In Noiembrie multumita Ramonei de la AvemBlog.ro am reusit sa ma mut de pe platforma Blogger pe domeniul .com . Ii multumesc si acum pentru ca fara ea Chibreta n-ar fi ajuns unde este acum.

Continuand ascensiunea mea pe plan social si emotional in acelasi timp, va spun ca l-am cunoscut pe Habibi. De fapt Habibi exista in viata mea inca din generala, eram la clase paralele. Abia la liceu am inceput sa ne cunoastem mai bine , si cand spun cunoscut mai bine ma refer doar la acel spirit de colegialitate care era intre toti colegii. In clasa a 10a am aflat cine eram noi doi de fapt si ca de fapt locul lostru era impreuna. Trecem peste faze siropoase pentru ca dupa cum v-am spus nu pot scoate chestii din astea din mine decat daca sunt in transa aia, stiti voi.

In 2007 am reusit sa scap de aproape tot ce a fost rau in mine. Incepand cu droguri/alcool/tigari pana la atitudinea aia de “nenorocita care isi bate joc de sentimentele oamenilor” ( am citat )

De la 2008 imi doresc sa ma gaseasca sanatoasa, fericita, iubind si fiind iubita si cei dragi sa-mi fie si ei sanatosi si fericiti.

Normal ca nu pot sa omit faptul ca imi doresc sa iau mai departe olimpiadele de biologie-obsesia mea.

Eu si Habibi va uram o petrecere frumoasa de Revelion si sa nu uitati sa va bagati bani la chiloti :D

30
Dec

Si Habibi face povesti

   Posted by: Chibreta   in d`ale mele

Spusa la telefon, inregistrata si redactata de mine.

“Era o data, un baiat si o fata. Baiatul era travestit si fata era lesbiana. A cunoscut-o in Amstrdam intr-o vara fierbinte,s-au intalnit la un party gen orgie.Baiatul era deghizat in femeie,dar el inca avea sexul masculin.Si el a facut sex cu tipa,care era foarte excitata de faptul ca avea intr-o singura persoana si un barbat si o femeie.

Dupa chestia asta, s-au placut, au iesit in oras, s-au dus au mancat un chec cu marihuana si dupa aceea au ajuns acasa la lesbiana.Ea i-a facut cunostinta cu parintii ei care erau dresori de lei la circul in Istambul.Mama ei i-a zis travestitului sa aiba grija de fiica ei, ca altfel o sa-l dea de mancare la lei.

Dupa aceea s-a infiripat o frumoasa poveste de dragoste intre cei doi, aveau iesiri necontrolate, atata pasiune.

La un moment dat au fauct un copil, care a iesit hermafrodit.Copilul a crescut, l-au dat la scoala si a murit de supradoza.Si in ziua in care a murit de supradoza, lesbiana a facut coliva si in loc sa presare zahar, a presarat cocaina si in loc de bomboane a pus pastile, Tussin, Romparkin, de toate.Au dat pomana tuturor cersetorilor din cimitir, care s-au drogat si au murit cu totii. Si a fost motiv de inmormantare si au facut o groapa comuna.

Lesbiana s-a sinucis cand a vazut atatia morti, s-a urcat intr-un pom foarte inalt si s-a aruncat si a cazut infipta intr-o cruce.Travestitul s-a urcat dupa ea si de pe turla bisericii s-a aruncat in groapa cu cadavrele cersetorilor.”

The End

Nu-i asa ca Habibi e un dulce si are in el niste povesti minunate?