S-a mai dus un weekend plin momente “breathless” si “speachless”.

Sambata ne-am vazut si ne-am plimbat si ne-am dus sus pe bloc unde eram numai noi doi si-o ciocolata si toti oamenii de acolo de sus pareau niste furnici neinsemnate a caror existanta era dominata de NOI.NOI DOI!

Azi dimineata a inceput cu un dor imens si cu sms-uri mieroase.Apoi a inceput sa ninga,si chiar parca era asa cum spunea el: ” Parca ninsoarea asta ne face in ciuda”.Eram fiecare la casa lui si cel putin pe mine ma seca sa vad cum ninge afara si parca o fulgii aia inghetati mi se asezau mie pe inima.Gasisem prin calculator o melodie mai de dragoste asa,motanu se alinta prin pat si se uita cum ninge si incepuse sa ma ia cu nervi ca eu nu sunt cu el tocmai atunci cand momentul ar fi mai frumos.Apoi a sunat el si a zis sa iesim afara.

La 5 eram in Cismigiu prin zapada.Nici eu nici el n-am scapat fara o sapuneala.Suntem chit ai inteles!? Apoi am incercat sa facem poze,numai ca aparatul lui a incercat sa faca pe interesantul cu noi.Au urmat un campionat de dat headshoturi statuii lui Eminescu unde eu am castigat cu 2-1 pentru ca l-am nimerit de 2 ori in gat,da?! Si nu sunt o ratangie,tu esti!Apoi am facut un inger in zapada si ne-am plimbat inapoi spre Universitate.

Cum spuneai si tu: “A chaqun son paradis” Eu spun: ” A moi,mon Paradisiaque”

P.S.-Oare am devenit romantica?Eu,care nu suportam dulcegariile,si eram foarte directa si rationala,devin o romantica?Take me now…!